UE lansează Școala europeană pentru spioni – lista noilor 17 proiecte aprobate de PESCO

0
119

Miniștrii apărării din 25 de state membre UE au aprobat luni o listă de 17 noi proiecte care se vor derula sub ”umbrela” PESCO, structură de cooperare permanentă militară înființată în 2017.

În această nouă listă, România este implicată în 2 proiecte, unul condus de Grecia, altul de Germania.

Lista noilor proiecte, aprobată de statele membre UE, cu excepția Danemarcei, Malta și Marea Britanie, acoperă o paletă largă de acțiuni, de la îmbunătățirea calității facilităților militare și creșterea gradului de pregătire al trupelor, până la stimularea operațiunilor maritime și a sistemelor de transport aerian.

Unul dintre cele mai spectaculoase proiecte se referă la înființarea unei școli europene de spionaj, proiect considerat esențial pentru dezvoltarea comunității europene de informații.

Potrivit Politico, Marea Britanie s-a opus constant tentativelor de cooperare aprofundată între serviciile de informații ale statelor membre UE, considerând că inițiativa va produce o nedorită competiție cu așa-numita ”Alianță a celor Cinci Ochi”- constituită de serviciile secrete din SUA, Australia, Canada, Noua Zeelandă și Marea Britanie. Ținând însă cont de apropierea momentului Brexit, Londra nu se mai poate opune inițiativei.

Propunerea ca Grecia să găzduiască și să conducă academia spionilor europeni, cu ajutorul Ciprului, a fost privită cu reținere din cauză că cele două state membre UE sunt percepute ca având relații apropiate cu Moscova.

Marea provocare pentru PESCO, pentru UE în general, este să transforme proiectele în realitate. Diplomați europeni spun că mare parte dintre proiectele inițiale aprobate, anunțate cu mare fast anul trecut, nu au avansat semnificativ.)

O trecere în revistă a noilor proiecte aprobate și a statelor implicate în proiecte:

În afară de posibilitatea găzduirii noii școli de pregătire a spionilor, Grecia va prelua conducerea unei școli de pregătire a piloților de elicopter pentru zbor în condiții ”fierbinți și intense”, programul urmând să fie accesibil și echipajelor de pe aeronave civile. România și Italia sunt participante la proiect.

Franța și Suedia preiau în comun organizarea și operarea unui Centru European de Testare și de Evaluare, înființat cu scopul cooperării centrelor naționale de profil.

Germania și-a asumat responsabilitatea de a conduce un proiect de cercetare în vederea producției de drone de ultimă generație, noile aparate fiind așteptate până în 2025. Dronele europene, denumite sisteme pilotate de la distanță la altitudini medii, vor fi specializate în operațiuni de monitorizare maritime și terestre.

Italia va fi responsabilă cu dezvoltarea de sisteme de combatere a pericolului reprezentat de mini și micro-drone, sistem care ar urma să asigure protecția trupelor combatante dar și a teritoriului UE.

Germania se va implica în proiectul de dezvoltare al capabilităților de atac și de comunicații al elicopterelor franco-germane Tiger.

Estonia va conduce un proiect care are ca scop crearea unui sistem terestru modular, un sistem autonom și securizat cibernetic de planificare a misiunilor.

Franța, în același timp, va mai conduce proiectul UE denumit ”Dincolo de linia de vedere (BLOS)”, proiect care vizează dezvoltarea unei noi generații de sisteme rachete cu rază medie de acțiune- BLOS Land Battlefield.

Italia este însărcinată cu crearea unui proiect de platformă aeriană de supraveghere și de recunoaștere, denumit Nava Europeană de Mare Altitudine, care va oferi o supraveghere aeriană constantă.

Cehia va conduce un proiect cibernetic de război, cu scopul de a crea o forță europeană de acțiune cibernetică capabilă să asiste și să faciliteze acțiunile grupurilor terestre armate.

Franța va conduce și misiunea de a îmbunătăți modalitățile de partajare a bazelor militare din Europa și de peste mări.

Tot Franța este responsabilă de crearea așa-numitei soluții de radio-navigație europeană, care va dezvolta capacitățile armatei europene de localizare, navigare și planificare cu ajutorul sistemului global de sateliți europeni- Galileo.

Italia, asistată de Franța, va conduce proiectul de dezvoltare a unei rețele autonome de observare a spațiului militar european (SSA) care să răspundă la amenințări naturale și umane.

Bulgaria va conduce proiectul denumit ”Diverpack”– pachet de capabilități de intervenție modulară subacvatică, care are drept scop crearea unei capacități de reacție rapidă pe mare și în apele interioare pentru misiuni speciale.

Grecia este responsabilă de constituirea unor forțe speciale dislocabile, capabile să acționeze în operațiuni comune de mică amploare.Abonați-vă la Newsletter!Austria va dezvolta un sistem de supraveghere chimică, biologică, radiologică și nucleară(CBRN), care va analiza eventuale amenințări din spectrul CBRN asupra misiunilor și trupelor UE.

În fine, Germania va conduce un proiect de îmbunătățire a colectării de date geo-meteorologice și oceanografice, prin dezvoltarea unui sistem de colectare ”big data” și analiză avansată. În proiect mai sunt implicate România, Grecia și Franța.

sursa aici

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.