LUMEA DE DINCOLO există! DOVEZI incredibile, argumentate de oamenii de știință

0
249

Aspectul spiritual al experienţelor din apropierea morţii răspunde la întrebările puse de omenire legate de existenţa ei pe acest pământ, precum şi de existenţa vieţii de apoi.

De-a lungul timpului, nenumărate persoane au povestit despre experinţele de viaţă de după moarte. Psihologul Mary Joe Rapini a lucrat cu foarte mulți pacienți aflați în stadii terminale de cancer, care i-au povestit mai multe astfel de episoade. Mărturisirile lui Mary Joe apar în cartea medicului Jeffrey Long, “Evidence of the Afterlife: The Science of Near-Death Experiences”, apărută în 2010.

Rapini a pus de multe ori povestirile pacienților săi pe seama tratamentelor medicale puternice, dar în aprilie 2003 a experimentat ea însăși un astfel de episod, în urma unui anevrism.

“Îi vedeam pe medici agitându-se în jurul meu, înfigând tot felul de lucruri în mine, apoi l-au sunat pe soțul meu. Când m-am uitat în sus, am văzut o lumină puternică… Nu era ca orice lumina obisnuita. Era cu totul diferita… Era luminiscenta… Si crestea din ce in ce mai mare. Ma tot uitam mirata la ea intrebandu-ma ce e asta?. Apoi a crescut atat de mare, incat m-a inghitit si m-am trezit in acest tunel, care m-a dus in aceasta frumoasa incapere. Dumnezeu ma tinea in brate, si mi-a spus: Mary Jo, tu nu poti ramane aici! Dar eu voiam sa raman, asa ca am protestat. Nu pot ramane?! De ce?. Si am inceput sa enumar toate motivele pentru care ar fi trebuit sa raman. Si atunci mi-a spus: Ai iubit vreodata in viata ta pe cineva, asa cum te-ai simtit tu iubita aici?. Si am raspuns: Bineinteles ca nu. Este imposibil. Eu sunt om!. Si atunci mi-a spus: Poti mai mult decat atat! Apoi m-am întors…”, a povestit Rapini.

Mary Joe Rapini spune că, după această experiență uluitoare, au existat nopți în care îi apărea în vis acea lumină neobișnuită.

Medicul Jeffrey Long a expus în cartea sa dovezi ale ale existenţei lumii veşnice:

1. Din punct de vedere medical, este imposibil să se trăiască o experienţă lucidă în starea de inconştienţă sau moarte clinică. Persoanele care se află în apropierea morţii sunt de regulă inconştiente şi de multe ori pot fi declarate moarte clinic, în sensul că numai respiră, iar inima lor nu mai bate. În momentul când inima încetează să mai bată, creierul nu mai primeşte nici un pic de sânge. La aproximativ 10-15 secunde după oprirea fluxului sanguin către creier, activitatea cerebrală încetează. Atunci când activitatea cerebrala se opreşte, sinusoida de pe ecranul electroencefalografului devine orizontală. Oamenii care se află în această stare sunt, în general, inconştienţi, iar inconştienţa este definită, prin excelenţă, ca incapacitatea de a mai avea vreo experienţă conştientă organizată. Cu toate acestea, persoane aflate în această stare descriu, atunci când revin la realitate, experienţe perfect organizate trăite într-o stare de luciditate extremă. Medical, acest lucru este inexplicabil.

2. Persoanele care trăiesc o experienţă în apropierea morţii aud şi văd într-o stare decorporalizată (experienţă extracorporală), iar lucrurile percepute de ele se dovedesc de cele mai multe ori corecte. Starea extracorporală reprezintă primul element care apare în majoritatea experienţelor din apropierea morţii. Persoanele care trăiesc astfel de experienţe descriu evenimente pe care nu ar mai fi trebuit să le poată vedea pentru că sunt inconştiente, iar acest fel de evenimente se petrec undeva departe de corpul lor fizic. Acestea îşi văd propriul corp, în starea de inconştienţă sau văd eforturile medicilor de resuscitare a lor, fapte ce au fost certificate ulterior.

3. Experienţele din apropierea morţii se petrec, de regulă, atunci când pacientul se află sub anestezie, situaţie în care conştiinţa nu ar mai trebui să fie activă. În timpul anesteziei generale niciun om nu ar trebui să aibă vreo experienţă lucidă, ca să nu mai vorbim de o stare de conştiinţă superioară stării de veghe.

4. Există persoane oarbe care trăiesc experienţe în apropierea morţii. Ele nu au aceleaşi percepţii vizuale ca şi văzătorii. Nevăzătorii născuţi orbi nu au nicio reprezentare vizuală a lumii în care trăim. Aceşti oamenii înţeleg lumea doar prin percepţiile lor auditive, sau prin cele oferite de simţul atingerii, mirosului şi gustului. Visele lor nu includ niciodată imagini, ci doar celelalte tipuri de percepţii. Totuşi, atunci când o astfel de persoană trăieşte o experienţă în apropierea morţii, s-a constatat că are aceleaşi percepţii puternic vizuale ca şi ceilalţi oameni.

5. Retrospectiva vieţii, din timpul unei experienţe din apropierea morţii, reflectă cu acurateţe evenimentele reale petrecute în viaţa pe care o trăieşte persoana însă, include şi evenimente de mult uitate. Unele persoane revăd doar crâmpeie din viaţa lor, în timp ce altele trăiesc o retrospectivă panoramică a întregii lor vieţi.

mai multe aici

Adaugă părerea ta

comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.